Cum copiarea creierului uman ar putea face AI mai inteligentă

Inteligența artificială care imită creierul uman ar putea avea ca rezultat calculatoare mai inteligente și mai eficiente, spun experții.

Nara Logics' noul motor AI folosește descoperirile recente în neuroștiință pentru a reproduce structura și funcția creierului. Cercetarea face parte dintr-o încercare de zeci de ani de a crea computere care pot „gândi” la fel de bine sau mai bine decât oamenii. Simularea funcției creierului este o abordare promițătoare.

„Există beneficii evidente în copierea a ceea ce pare să funcționeze în biologie și implementarea lor în mașini pentru a ajuta luarea automată a deciziilor într-un spectru larg de activități zilnice.”

Stephen T.C. Wong, un profesor de informatică la Houston Methodist Research Institute, a declarat într-un interviu prin e-mail.

Utilizările pentru IA umană ar putea varia „de la jocul de șah, recunoașterea fețelor și tranzacționarea acțiunilor până la realizarea unui diagnostic medical, conducerea vehiculelor autonome și angajarea negocierilor de afaceri sau chiar litigiilor legale", el adăugat.

Software-ul Nature Beats

Nara Logics susține că noua sa platformă AI bate sistemele tradiționale bazate pe rețele neuronale. În timp ce alte sisteme folosesc algoritmi fix, utilizatorii pot interacționa cu platforma Nara Logics, modificând variabilele și obiectivele pentru a-și explora datele în continuare.

Spre deosebire de alte modele AI, software-ul Nara poate oferi și motivele din spatele fiecărei recomandări pe care le face.

„Mulți dintre clienții noștri din domeniul sănătății spun că au sisteme AI care oferă probabilitatea ca cineva să fie readmis la spital, pt. de exemplu, dar nu au avut niciodată acele „dar de ce?” pentru a putea ști ce pot face în privința asta”, a spus CEO-ul Nara Logics, Jana Eggers, în A comunicat de presă.

AI modelat pe creier ar putea oferi eficiență de procesare și reducerea costurilor energetice în comparație cu IA tradițională, Steve Levine, directorul de marketing al Compania AI Cortical.io, a spus într-un interviu prin e-mail.

„Creierul uman are nevoie doar de aproximativ 20 de wați pentru a raționa, analiza, deduce și prezice – mai puțin decât un bec”, a spus el.

„Au existat o serie de articole recente despre cerințele masive de energie și amprenta de carbon ale abordării actuale AI centrate pe date. De exemplu, abordări precum IBM Watson au nevoie de 1.000 de ori mai multă putere pentru a procesa informații.”

Un alt beneficiu pentru AI care funcționează ca și creierul este necesarul redus de materiale de instruire, a spus Levine. Cele mai multe forme de IA necesită acum mii sau milioane de exemple pentru a fi exacte.

„Compară asta cu un om care are nevoie doar de câteva exemple pentru a învăța un nou concept și devine evident că o abordare care imită modul în care creierul învață va necesita mult mai puțin material pentru a fi antrenat”, Levine adăugat.

Inteligența artificială asemănătoare omului ar putea aduce o gândire mai flexibilă, spun experții. Cea mai mare parte a inteligenței artificiale nu poate face față unor scenarii noi pentru care nu sunt instruiți, Manish Kothari, președintele institutului de cercetare tehnologică nonprofit SRI International, a spus într-un interviu prin e-mail.

„Sistemele AI de astăzi pot face în mod repetat aceleași greșeli”, a spus Kothari. „Chiar și cu recalificare, sistemele de astăzi sunt predispuse la „uitare catastrofală” atunci când un element nou perturbă cunoștințele învățate anterior.”

Inteligența artificială asemănătoare omului nu va fi aici în curând

Dar AI care imită cu adevărat funcția creierului este departe, spun unii experți. „Principala provocare este că nu știm de fapt cum procesează creierul informațiile”, a spus Levine.

Cercetătorii lucrează pentru a înțelege cum funcționează creierul și pentru a aplica aceste informații la AI. The Machine Intelligence din programul Cortical Networks, de exemplu, își propune să efectueze inginerie inversă a unui milimetru cub din creierul unei rozătoare. „Dar, pentru a pune acest lucru în perspectivă, aceasta reprezintă doar o milioneme din dimensiunea creierului uman”, a spus Levine.

Este posibil ca pentru a construi IA super-inteligentă, să nu fie nevoie să imităm deloc creierul, a spus Wong. La urma urmei, avioanele zboară, dar seamănă puțin cu păsările, a subliniat el. Între timp, cei mai străluciți oameni de știință din lume lucrează din greu împotriva virusului COVID-19 „neinteligent”.

„Abordarea de jos în sus în imitarea creierului poate să nu contribuie la perspective fundamentale în studiul inteligenței”, a spus Wong.

„Chiar dacă oamenii de știință în neuroștiință pot re-crea inteligența prin simularea fidelă a fiecărei molecule din creier, ei nu vor fi găsit principiile de bază ale cunoașterii.”