Ce este inteligența artificială?

click fraud protection

Inteligența artificială (IA) este o singură sau o colecție de sisteme informatice capabile să proceseze informații și să îndeplinească sarcini realizate de obicei de oameni.

AI poate avea forme simple de inteligență, cum ar fi recunoașterea vorbirii sau analiza modelelor vizuale din imagini. Sau poate fi mai complex, cum ar fi învățarea din greșelile trecute și rezolvarea problemelor.

Ce este inteligența artificială?

Pentru a înțelege ce înseamnă inteligența artificială, gândește-te la ceea ce observi în natură, ceea ce te face să fii convins că ceva are inteligență. Ceva la fel de simplu ca un șobolan de laborator care învață calea corectă printr-un labirint reprezintă o formă simplă de inteligență (există patru tipuri de IA). Ea implică memorie și învățare, asemănătoare inteligenței umane.

În 1950, Alan Turing a descris „mașinile care gândesc” ca fiind recunoscute, deoarece puteau folosi rațiunea pentru a rezolva puzzle-uri. În anii 1950, John McCarthy spunea că computerele puteau „face lucruri despre care, atunci când sunt făcute de oameni, se spune că implică inteligență”.

Aceste idei se rezumă la trei caracteristici folosite pentru a identifica o mașină sau un computer ca având „inteligență artificială”. Ei pot:

  • Utilizați intrări, cum ar fi senzori sau date, pentru a analiza informațiile.
  • Procesați cantități mari de date pentru a identifica modele, tendințe sau corelații.
  • Adaptați-și deciziile și acțiunile pe baza învățărilor derivate din intrări și date.

Exact așa îi ajută inteligența umană să învețe și să se adapteze în viața noastră de zi cu zi.

Componentele care compun inteligența artificială

O mașină „inteligentă” este formată din multe componente diferite. Toate acestea lucrează împreună pentru a ajuta o mașină să primească informații din lumea reală și să ia decizii.

Senzori AI

Dacă vă gândiți la modul în care un om colectează date din lumea reală, mașinile inteligente au nevoie de senzori pentru a colecta aceleași informații. Acești senzori pot include:

  • Camere de luat vederi: indicii vizuale pentru a face lucruri precum recunoașterea facială, evitarea obstacolelor sau camerele cu infraroșu pentru a detecta când obiectele sunt fierbinți.
  • Microfoane: interacționați cu oamenii prin voce, detectați activitatea într-o cameră sau răspundeți la muzică.
  • Senzori tactili: le permite roboților să își ajusteze prinderea sau puterea consolelor de jocuri pentru a răspunde la cât de greu mișcați un controler de joc.
  • Senzori de poziție, temperatură sau debit: Oferă informații despre gazul sau lichidul care curge prin țevi, temperaturile substanțelor chimice sau ale metalelor și chiar despre compoziția chimică a lichidelor.

De fapt, cu tehnologia modernă a senzorilor, mașinile pot detecta lucruri despre lume pe care nici măcar oamenii nu le pot detecta.

Date AI și învățare automată

O componentă esențială a AI este învățare automată. Este capacitatea de a colecta cantități mari de informații din mai multe surse și de a le analiza pentru modele și corelații semnificative.

De exemplu, în timpul testelor de impact asupra vehiculelor, un computer poate analiza presiunile și temperaturile. Computerul poate analiza datele și poate spune producătorilor de vehicule unde să plaseze airbag-urile pentru a oferi cel mai înalt nivel de siguranță.

Învățarea automată ajută și la depanarea problemelor. Prin colectarea datelor de producție prin sute de senzori, computerele pot identifica anomalii care au ca rezultat produse defecte. Apoi, prin corelarea altor date ale senzorului, computerul poate spune tehnicienilor care componente dintr-un proces sunt defecte.

Deoarece învățarea automată poate face acest lucru într-o fracțiune de timp pe care o poate face un om, companiile pot identifica și rezolva problemele mai rapid, pot îmbunătăți calitatea produselor și pot crește producția generală.

Invatare profunda

O formă mai avansată de învățare automată este „învățarea profundă”, atunci când o mașină identifică eșecurile și învață cel mai eficient mod de a îndeplini o sarcină.

De exemplu, a mașină cu conducere autonomă va folosi învățarea automată pentru a conduce o mașină, urmărind marcajele rutiere, căutând pietoni și identificând semafoare. Dar o mașină cu învățare profundă și cu conducere autonomă ar învăța și cum ajustările direcției mențin mașina mai mult în centrul benzilor. În timp, această mașină ar putea învăța singură cum să devină un șofer mai bun.

Care este scopul inteligenței artificiale?

Oamenii de știință dezvoltă inteligență artificială, astfel încât să putem folosi mașini pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Permite mașinilor să facă sarcini repetitive care ar putea răni sau pot fi periculoase pentru oameni. Inteligența artificială poate îmbunătăți siguranța mașinilor și a avioanelor.

În cele din urmă, scopul lor este de a completa oamenii cu informații din cantități mari de date pe care numai computerele le pot procesa.

Dan Prince, CEO și fondator al Illumisoft, spune că punctul de plecare pentru înțelegerea inteligenței artificiale este să ne înțelegem propria inteligență.

„Oamenii au capacitatea de a învăța, de a rezolva probleme, de a recunoaște tipare și de a explica și prezice fenomene naturale (care sunt) toate atributele asociate în mod obișnuit cu inteligența”, spune el. „Poate cel mai important, suntem capabili să acționăm în moduri care modelează și transformă mediul nostru în beneficiul nostru. AI, înțeleasă în general, se referă la un sistem sau un grup de sisteme care este capabil să simuleze acest tip de inteligență umană. Un sistem inteligent ar fi unul care prezintă capacități asemănătoare omului pentru raționament, rezolvarea problemelor sau chiar creativitate.

„Scopul final pentru mulți cercetători este acela de a genera o inteligență generală artificială (AGI), lucru pe care analiștii recunosc că nu a fost încă atins. Așa cum este tehnologia în prezent, o anumită IA ar putea fi bună la simularea unui aspect al inteligenței umane, dar nu și al altora. Există sisteme AI, de exemplu, care sunt competente în înțelegerea limbajului, în timp ce altele sunt bune la controlul motorului fin. Sunt foarte puțini care le pot face pe amândouă.”

Filosofii se întreabă adesea dacă putem duce AI prea departe. Ce se întâmplă dacă inteligența artificială depășește inteligența umană până la punctul în care roboții devin superiori? Apoi, există întrebarea dacă mașinile vor putea vreodată să înțeleagă emoția. În prezent, nu există niciun senzor capabil de emoție.

Cu toate acestea, majoritatea mașinilor cu inteligență artificială sunt capabile doar de arii focalizate de învățare. Nu o putem aplica la multitudinea de decizii pe care un om obișnuit le ia zilnic. Din această cauză, ideea ca mașinile să-i depășească pe oameni în curând nu este ceva de care cineva trebuie să-și facă griji acum.

FAQ

  • Care sunt cele patru tipuri de AI?

    Cele patru tipuri de IA sunt mașini reactive, memoria limitată, teoria minții și conștientizarea de sine.

  • Cum faci o inteligență artificială?

    În general, crearea unei AI implică identificarea problemei pe care doriți să o rezolve AI, colectarea datelor, apoi antrenarea algoritmilor folosind datele pe care le-ați organizat. Unele platforme, cum ar fi Microsoft Azure Machine Learning și API-ul Google Cloud Prediction, vă pot ajuta să vă construiți și să vă implementați AI.

  • Cine a inventat inteligența artificială?

    Pionierul britanic al computerelor Alan Turing a fost responsabil pentru cele mai vechi lucrări în inteligența artificială în anii 1930. John McCarthy, profesor emerit de informatică la Stanford, a inventat pentru prima dată termenul „inteligență artificială” într-o propunere scrisă în 1955.